E bine, e necesar să ne omagiem marii clasici, nedîndu-i uitării. Ion Pillat, care a fost, negreşit, unul dintre marii poeţi interbelici, de la a cărei naştere (31 martie 1891) se împlinesc 110 ani, merită omagiul ce i se cuvine. Şi cum poate fi omagiat un scriitor mai potrivit decît reeditîndu-i opera. Aşa se face că după încheierea ediţiei să-i spun ştiinţifice a operei lui Pillat (prin volumul de corespondenţă de acum cîţiva ani) aceeaşi devotată editoare, doamna Cornelia Pillat, nora poetului, o reia sub un alt titlu. Atunci, în 1983, cînd s-a inaugurat ediţia Pillat lirica (în trei volume) se intitula Poezii numai - ciudat - primul volum, pentru că celelalte se intitulau, totuşi, Opere. Acum, la reluare (mai propriu ar fi să spun reeditare), ediţia se intitulează, de la chiar primul volum, Opere, încălcîndu-se astfel voinţa autorului care, publicîndu-şi poeziile, în 1944, în ediţie definitivă, la Editura Fundaţiilor Regale, îşi intitula ediţia cuprinzînd lirica, în trei volume apărute simultan, Poezii. Dar să nu uit faptul că şi poetul, în 1944, îşi încălca testamentul său literar din 1943 care stabilea că lirica sa întreagă să-i fie adunată într-un singur tom, imprimat pe hîrtie biblia (foiţă de ţigară). E, poate, mai adecvat, acum, la reluarea ediţiei, să poarte numele de Opere, sub acest titlu generic urmînd să fie publicate şi celelalte compartimente ale creaţiei sale (teatrul, eseistica, tălmăcirile şi corespondenţa). Şi să nu uit încă un fapt. Prima ediţie inaugurată, la Editura Eminescu, avea ca redactor pe d-na Doina Uricariu. Acum reluarea ei se produce la editura aceleiaşi stimate doamne, Du Style.

Voi reveni mai tîrziu la comentarea ediţiei acum reluate cu titlul decis Opere anunţat din capul locului. Deocamdată, aş vrea să notez că Ion Pillat, nepot, prin mamă, al Brătienilor şi fiul unui consistent moşier moldovean (în Miorcanii Dorohoi