Mircea Anghelescu s-a născut la 12 martie 1941 în Bucureşti. A publicat următoarele cărţi:

Catalogul corespondenţei lui Barbu Delavrancea, 1967, Preromantismul românesc, 1971, Introducere în opera lui Gr. Alexandrescu, 1973, Literatura română şi Orientul, 1975, Scriitori şi curente, 1982, Călători români în Africa, 1983, Lectura operei, 1986, Ion Heliade Rădulescu: o biografie a omului şi a operei, 1986, Introducere în opera lui Petre Ispirescu, 1987, Textul şi realitatea, 1988, Clasicii noştri, 1996, Paris: oameni şi locuri, 1999.

Cu prilejul împlinirii a 60 de ani, redacţia noastră îi doreşte lui Mircea Anghelescu multă sănătate şi noi succese literare

Scriitorul care, indiferent de motiv, alege sau este obligat să aleagă calea exilului, ca şi acela care ajunge un autoexilat în propria ţară se confruntă, deopotrivă, cu dificultăţile unei poziţii marginale, dobândind însă, tocmai prin exerciţiul distanţei impus de o asemenea postură, o mai exactă, mai lucidă, mai nuanţată înţelegere a lumii şi a oamenilor. Ce câştiguri, ce pierderi aduce cu sine experienţa exilului? Acestor întrebări şi multor altora şi-a propus Mircea Anghelescu să le găsească răspunsuri pe măsură, într-un volum de eseuri publicat recent Cămaşa lui Nessus, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2000.

Aducând un binemeritat elogiu personalităţilor marcante ale culturii româneşti din diaspora, ale căror opere, cunoscute şi apreciate în lumea întreagă, au avut un destin mult mai puţin fericit în propria ţară, Mircea Anghelescu alege, în chip fericit, un foarte sugestiv simbol pentru condiţia intelectualului exilat - cămaşa lui Nessus: "Aşa cum Heracles sfârşeşte între imaginea Deianirei absente şi a prezentei Iola, sortită să nu-i aparţină vreodată, otrăvit de cămaşa muiată în sângele centaurului, ...aşa şi exilatul se consumă între imaginea patriei de od