Rainer Maria RILKE
Die Weise von Liebe und Tod des Cornets Christoph Rilke/
Cintul de iubire si moarte al stegarului Christoph Rilke
Traducere de George State. Editura Paralela 45, Colectia bilingva de poezie „Gemini“, Pitesti, 2000, 62 p., f.p.
In colectia bilingva de poezie a Editurii Paralela 45 este de semnalat aparitia poemului Cintul de iubire si moarte al stegarului Christoph Rilke de Rainer Maria Rilke, in traducerea lui George State. Poemul se inscrie pe filiera modernismului metafizic german, cu radacini in traditia romantica a eroismului. Pornind de la un motto din poemul eroic in prima sa redactare din 1899, Rainer Maria Rilke dezvolta un model exemplar, surprins in fundamentalele ipostaze ontologice: iubirea si, respectiv, moartea. Miza poetului german se incadreaza registrului poematic patriotard, nu fara insa o alura filozofica: „Astfel calaresc adinc in amurg, intr-un amurg oarecare. Tac iarasi, dar au lumina cuvintarii-n launtru“ sau „Fost-a o suflare-de-valuri in sali, o intilnire-de-sine si-o cautare-de-sine, o despartire si-o regasire, o scinteiere si-o luminatoare orbire, si-o leganare-de-sine-n vinturi-de-vara, in vesmintele caldelor femei tainuite“.
Cintul metafizic reuneste atit plingerea stegarului Christoph Rilke din compania Baronului von Pirovano, stegar mort in batalie, cit si pigmentata si onirica „romance“ dintre erou si aleasa inimii sale. De asemenea, poetul pariaza pe imagologia unui cadru de castel al anului 1663 cu recuzita necesara: calareti in armura, chemare de corn, tropot de copite, stindarde in lumina lunii etc.
Romantic prin contextualitatea poetica a istorismului evenimential si de cadru, modernist prin metafizica solitudinii, cintul are o tonalitate grava si declamativa si o muzicalitate de proza in versuri: „Asa-nfiorat luneca-n vis si sta in gradina, solitar in neagra gra
