Rezultatele alegerilor din Republica Moldova au stirnit oarecare ingrijorare in Romania. Nu e de mirare, de vreme ce partidul cistigator la Chisinau se numeste „Comunist“. Si asta la 11 ani si citeva luni de cind dictatura partidului unic omonim s-a prabusit dincoace de Prut si la mai putin de un deceniu de cind, in urma dezintegrarii Uniunii Sovietice, Republica Moldova a putut deveni stat independent. Memoria noastra colectiva a tresarit. Instinctul de conservare ne spune ca rezultatele recentului scrutin pot anunta un pericol. Drept urmare, se trag semnale de alarma si se fac profetii negre.
In jurul intregii povesti graviteaza – prin urmare – o bogata si complicata simbolistica istorica si politica. Vazuta dinspre Bucuresti, evolutia evenimentelor de la Chisinau are – in acelasi timp – si o anume obscuritate: preocupata de propriile griji pentru ziua de miine, populatia din Romania actuala n-a urmarit cu atentie ce s-a intimplat in toti acesti ani in Moldova de Est, unde situatia a fost si mai grea, lipsurile – mult mai mari. Daca nivelul de trai ar fi fost mai ridicat pe ambele maluri ale Prutului sau macar in partea dinspre noi, altfel ar fi stat lucrurile. Asa insa, modelul reunificarii germane, invocat adeseori, n-a avut nici o sansa: Romaniei „occidentale“ i-a lipsit forta financiara necesara pentru a „tracta“ Basarabia, asa cum fosta RFG a facut cu fosta RDG, in care, pentru integrarea in marele stat federal, au fost pompate sume enorme.
Raminind la perceptia dinspre Bucuresti a situatiei de la Chisinau, iata – deci – doua realitati psihologice: lipsa generala de interes; si usoara ingrijorare fata de victoria comunistilor in alegeri. Avind de comentat evenimentul, presa a plusat in registru dramatic, uitind ca, atunci cind nu trece printr-o criza politica, Republica Moldova aproape ca lipseste din orizontul nostru mediatic. Acum,
