Fata de generatia „seniorilor“ istoriografiei literare romanesti actuale, de la Constantin Ciopraga la Paul Cornea, Z. Ornea, Niculae Gheran si altii, Mircea ANGHELESCU a facut in anii ’70-’80 figura de „tinara speranta“. Si acum, iata-l dintr-o data – incredibil – sexagenar!?!
Mircea ANGHELESCU (nascut – intr-adevar! – pe 11 martie 1941, inregistrat – insa – pe 12!) este unul dintre cei mai importanti critici si istorici literari pe care-i avem, de o eruditie greu de egalat, pusa la bataie deopotriva in editiile stiintifice pe care le-a alcatuit si in comentariile asupra celor intocmite de colegii sai de breasla (a fost „cronicar al editiilor“ la revista sibiana Transilvania, in anii ’80 – vezi Lectura operei, 1986 si Textul si realitatea, 1988). Si-a indreptat atentia cind asupra anumitor autori, editati, bibliografiati sau monografiati (intre altii, Delavrancea, Grigore Alexandrescu, D. Caracostea, Heliade Radulescu), cind asupra unor momente sau fenomene de istorie literara (vezi Preromantismul romanesc, 1971 sau Calatori romani in Africa, 1983). De asemenea, a semnat eseuri si studii de reflectie teoretica asupra istoriei literaturii si de comparatistica, circulind la reuniuni internationale de profil si acumulind prestigiul unui specialist de clasa. Citeodata, a lasat sa se vada in
spatele obiectivitatii profesionale subiectivitatea unei fine sentimentalitati (vezi Paris. Oameni si locuri, 1999). Colaborator si al Observatorului nostru, Mircea ANGHELESCU este astazi o prezenta culturala, scriitoriceasca
si academica remarcabila. Un tinar
sexagenar pe care putem conta!…
Fata de generatia „seniorilor“ istoriografiei literare romanesti actuale, de la Constantin Ciopraga la Paul Cornea, Z. Ornea, Niculae Gheran si altii, Mircea ANGHELESCU a facut in anii ’70-’80 figura de „tinara speranta“. Si acum, iata-l dintr-o data – incredi
