Nu dosarele intocmite de fosta securitate est-germana Stasi au fost sau sint o problema, ci doar felul in care sint folosite informatiile strinse de politia politica. Publicarea dosarelor Stasi, in conformitate cu prevederile legii, n-a stirnit nici un razboi civil si nici necugetate actiuni de razbunare. Altfel decit in mai toate fostele tari comuniste, informatiile publicate in cei aproape 10 ani de existenta a Oficiului Federal pentru Administrarea Dosarelor au fost folosite in mod diferentiat si nicidecum abuziv impotriva unor persoane sau pentru a declansa campanii politice de defaimare.

Cea mai indecenta mostenire a comunismului sta ascunsa in arhivele politiei politice. In toate tarile fostului bloc sovietic, noile autoritati, venite la putere dupa 1990, au cautat modalitati de a trata aceasta mostenire. Extremele sint Rusia si Germania. Ocultarea trecutului KGB-ist al Rusiei este pina in ziua de azi o realitate cu explicatii politice evidente. Situatia existenta faciliteaza proliferarea unor mecanisme de gindire si actiune pe care s-a sprijinit si dictatura cumunista.

Vointa politica a dizidentilor est-germani, care au cerut deschiderea arhivelor si accesul liber la dosare, s-a putut realiza chiar si in pofida unor rezerve venite din partea fostului guvern Kohl. Singura formatiune vest-germana care a sprijinit de la inceput ideea accesului neingradit la dosare a fost Partidul Ecologist. Eliminarea ofiterilor de securitate din structurile statului reunificat a insemnat o ruptura radicala cu trecutul Stasi. Continuitatea structurilor securiste in celelalte tari estice a fost un handicap major pentru cei care doreau sa imite modelul legislativ german. De aceea mai toate legile privind accesul la arhivele securitatii adoptate in statele rasaritene au lacune organizatorice, administrative si politice. In anumite situatii, aceste lacune frineaza