Urmatoarea sedinta a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei - care se va desfasura, cel mai probabil, in luna aprilie a acestui an - va avea pe ordinea de zi si un punct referitor la situatia ceangailor din Moldova.
Doamna Tytti Isohookana-Asunmaa (Finlanda - din partea Grupului liberal, democrat si reformator) a prezentat, la inceputul anului 2001, un raport de informare asupra culturii "ceango" din Moldova. Documentul, care nu a intrunit adeziunea politicienilor romani din Consiliul Europei, a identificat in mod eronat populatia catolica din Moldova (circa 260.000 de suflete) cu asa-numitii ceangai, raspanditi, in principal, in judetele Bacau si Neamt. Trecand in revista originile, limba si obiceiurile acestor oameni, doamna Tytti a ajuns la concluzia ca este vorba de un grup etnic maghiar si a prezentat cateva propuneri de prezervare a culturii respectivei populatii. Printre acestea: placute bilingve, gradinite si scoli cu predare in limba ceangailor etc.
Deputatul democrat de Iasi, Mihai Baciu - membru al Adunarii Parlamentare, a criticat raportul intocmit de finlandeza, afirmand ca, la ultimul recensamant, cei care s-au declarat ceangai (termen care in maghiara are o conotatie peiorativa) au fost doar in numar de 1.352. De asemenea, cei mai multi dintre ceangai s-au considerat minoritate religioasa (catolica) si nicidecum etnica. Mai mult, in pofida studiilor dedicate acestui domeniu (cel mai pertinent purtand chiar semnatura unui ceangau - Alexandru Martinas), originile ceangailor raman invaluite in ceata. De-a lungul timpului, cele mai interesante ipoteze i-au considerat pe ceangaii din Moldova ba urmasi ai cumanilor, ba ai pecenegilor, iar dupa altii, chiar urmasi ai dacilor.
Baciu a precizat ca, la urmatoarea sedinta a Consiliului Europei, va prezenta propria sa documentatie.
Catalin ONOFREI
Urmatoarea sedinta a Aduna