Panait ISTRATI
Mediterana
Cuvint inainte si traducerea cartii Rasarit de soare de Mircea Iorgulescu, traducerea cartii Apus de soare de Panait Istrati, Editura Compania, Colectia „Caligraf“, Bucuresti, 2001,
208 p., 76000 lei
Volumul Mediterana, aparut la Editura Compania, cuprinde doua carti: Rasarit de soare si Apus de soare. Ca in mai toate cartile lui Istrati, personajele centrale sint idealul si prietenia, oamenii de pe hirtie gravitind in jurul acestora. In prima parte este urmarit destinul lui Musa, venit in Egipt sa-si recupereze fiica prostituata, iar Adrian Zografi este urmarit doar secundar, avind rol de narator si de comentator, ba chiar de liant intre diferitele personaje. El graviteaza in jurul a doi prieteni, noul Musa si vechiul Mihail, acesta din urma fiind o figura familiara inca din volumul Adolescenta lui Adrian Zografi. Mihail.
Dincolo de relatiile dintre personaje, un mare accent este pus pe utopiile lor. Astfel, Sara, fiica hetaira a lui Musa, viseaza sa-si construiasca un bar care i-ar asigura independenta financiara. Vanitas vanitatum et omnia vanitas… Visul ei secret era sa revina in tara acoperita de bogatii: „Cind or sa ma vada bogata, or sa vrea cu siguranta sa fiu la toate petrecerile lor [...] (Tu stii ca la noi originea celor mai «onorabile» averi este mult mai suspecta decit va fi a mea)“. Si intr-un fel, spune Adrian, fiecare isi construieste propriul bar, nicicind finalizat. La fel si Mihail, urmarit cu sincope in aceasta prima carte, construia castele in Spania: „Sarmanul meu Mihail voia «sa salveze de catolicism» acest «biet milion». Asta era barul lui.“ Barurile si prostitutia, precum si saracia generala, creeaza o atmosfera irespirabila, similara celei din romanele lui Peltz. Lor li se adauga ateismul, paradoxal intr-un spatiu incarcat de simboluri, de religii si de popoare diferite.
