"Verişoară, fată de pension"

Cine şi-ar fi închipuit că Samuel Rosenstock, născut în 1896 la Moineşti într-o familie de evrei cu stare, şcolit la Bucureşti, emigrat în Elveţia, cu un an înainte ca România să intre în război, şi stabilit ulterior în Franţa, unde a şi murit în 1963, va dobîndi o celebritate mondială după ce va lansa dadaismul, unul din primele curente de avangardă, şi va fi considerat, înaintea lui Ionescu şi Cioran, sub numele Tristan Tzara un important scriitor francez de origine română? În oraşul lui natal, la fel de obscur astăzi ca şi ieri, există de cîtva timp un uriaş monument (o sculptură în metal) consacrat mişcării dada şi o Asociaţie culturală şi literară care-i poartă numele. Preşedintele asociaţiei, profesorul de franceză Vasile Robciuc, a avut ideea unor Caiete Tristan Tzara, în mai multe limbi, după modelul revistelor avangardei interbelice, vizînd aşadar o circulaţie internaţională. Cel care a dat viaţă ideii este, cine altul?, Nicolae Ţone, editorul de la Vinea şi preşedintele Institutului de Studiere a Avangardei Româneşti şi Europene. Primul număr al Caietelor datează din 1998. Următorul, numărul triplu 2-4, a văzut lumina tiparului în 2000. Ambele beneficiază de condiţii grafice excelente. Găsim în ele texte rare, informaţii preţioase, contribuţii de seamă la cunoaşterea vieţii şi operei lui Tzara, ca şi la aceea a avangardei în general. Înainte de a semnala cîteva, Cronicarul are de făcut şi un reproş: textele nu sînt nici datate, nici însoţite de sursa din care provin; nu ştim de aceea care au fost scrise special pentru Caiete şi care nu; cele reluate nu conţin nici o indicaţie bibliografică. Să adăugăm şi că unele neconcordanţe nu sînt explicate: de exemplu, Mircea Popovici ne informează ritos (citîndu-l pe Georges Hugnet) că vocabula dada a fost lansată la cafeneaua Terrasse din Zürich pe 8 februarie 19