Mai mult de jumatate din someri nu mai muncesc de un an. Faptul ca de multe ori salariul pe care-l pot oferi angajatorii este cu putin mai mare decit ajutorul de somaj incurajeaza somajul de lunga durata Botosaniul conduce, de citiva ani buni, in topul judetelor cu cei mai multi someri, lucru cu care pare sa se fi obisnuit atit oamenii, cit si autoritatile locale. Situatia, desi este foarte grava, pare sa nu aiba rezolvare, atita timp cit economia judetului este subdezvoltata, incapabila sa absoarba citeva zeci de mii de someri, iar beneficiarii de ajutoare de somaj nu sint motivati sa ocupe putinele locuri de munca disponibile, in conditiile in care salariul pe care ar urma sa il primeasca de la angajator nu este cu mult mai mare fata de cuantumul somajului platit de stat. In acest moment in judetul Botosani exista, statistic, din evidentele Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM), aproximativ 37.000 de persoane fara un loc de munca, ceea ce, raportat la populatia activa, reprezinta o rata a somajului de 17%. Numai ca statisticile AJOFM inglobeaza doar persoanele care beneficiaza sau care au beneficiat, in ultimii ani, de ajutoare de somaj, fara a include si pe cele care sint lipsite de un loc de munca, dar care nu au trecut niciodata pe la aceasta institutie. Nimeni nu cunoaste cu exactitate numarul real de someri din judet, insa se presupune ca numarul acestora ar fi cel putin dublu fata de cel oficial. La Botosani se poate vorbi, mai mult decit oriunde in tara, de un somaj cronic, de lunga durata, generat de mentinerea in plata pe termen lung a somerilor. Potrivit legislatiei actuale, un somer are dreptul la ajutoare de somaj timp de noua luni, dupa care isi poate prelungi nemunca timp de alte 18 luni, perioada in care primeste de la stat alocatie de sprijin. Deci, un somer poate sta acasa platit timp de 27 de luni, ceea ce inseamna mai mult de doi