Modelul Putin e simplu: infiltrarea principalelor institutii publice cu oameni apropiati serviciilor secrete si stringerea surubului impotriva oricaror voci critice, un instrument important fiind pirghia luptei pentru apararea securitatii nationale. Urmatorii 1-2 ani vor arata daca alegerile din 26 noiembrie 2000 au fost doar un simplu accident de parcurs pe traseul incrincenat si chinuit de transformare profunda a Romaniei sau, din contra, un punct de cotitura in evolutia post-comunista a tarii. Rezultatul va depinde in buna masura de factori externi dar si de capacitatea societatii romanesti de a nu capota in fata ofensivei agresive a grupurilor de influenta din sfera politico-economica legate strins de serviciile secrete. Un test relevant va fi felul in care vor evolua lucrurile in ceea ce priveste Legea secretului de stat, Legea accesului la informatie si statutul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Deocamdata, prima lege a fost deja votata, dar este in curs de judecare o contestatie la Curtea Constitutionala la adresa acesteia, intr-o atmosfera dominata de puternice accente critice venite dinspre mass media, societatea civila si unele cercuri politice. In acest timp, un proiect liberal vizind accesul la informatia de interes public abia a intrat in dezbatere parlamentara, dublat de un altul, propus de ministrul Informatiilor Publice, care va urma in curind aceeasi cale. In ciuda unui potential conflict intre cele doua initiative legislative si a eventualelor banuieli privind incercari ale puterii de intirziere a acestui demers fundamental pentru orice democratie moderna, exista si destule semne de normalitate. Vinerea trecuta, Societatea Academica Romana a organizat o intilnire pe aceasta tema la care au participat atit Ministerul Informatiilor Publice, reprezentat printr-un secretar de stat, cit si politicienii liberali Mona Musca si Eu