Cînd a fost arestat, Robert Hanssen era un american liniştit, în propria lui ţară: în vîrstă de 56 de ani, lucra de 27 ani în FBI; specialist în acţiuni de contraspionaj, era căsătorit, avea şase copii, membru în Opus Dei, organizaţie catolică, anticomunistă şi conservatoare. Se îmbrăca în negru, cu haină şi cravată, nu ridica niciodată tonul, etala ferme convingeri anticomuniste. Personalitatea lui vizibilă este greu de legat cu imaginea omului care, timp de 15 ani, a vîndut secretele ţării sale principalei organizaţii de spionaj a adversarilor. A fost arestat într-un parc, la o milă depărtarea de casa lui, în timp ce punea într-o ascunzătoare un pachet cu documente secrete ("clasificate"), învelite într-o pungă mare de plastic, din acelea în care se pune gunoiul. Pachetul urma să fie luat de acolo de către un intermediar rus. Lucra şi pentru KGB din 1985, cam de pe vremea cînd Gorbaciov şi Reagan hotărîseră să pună capăt războiului rece şi, pentru a-şi dovedi seriozitatea şi capacităţile, cînd şi-a oferit serviciile, a dat numele a trei oameni ai KGB-ului care lucrau şi pentru americani. Doi dintre ei au fost executaţi la Moscova, al treilea este în puşcărie. Prin Hanssen au fost verificate informaţiile date de Aldrich Ames, omul ruşilor din CIA. Specialist în computere, Hanssen le propusese la un moment dat contactelor sale din organele ruseşti să renunţe la plimbările prin păduri şi să le transmită documentele criptate prin reţea. Dar la fel ca orice proiect omenesc, şi spionajul trece printr-un proces de reformă şi formele vechi slujesc scopurilor noi: produsele înaltei tehnologii se transmit tot din văgăună în văgăună, probabil se consideră că e mai sigur aşa. Angajat să apere secretele ţării lui, omul FBI le dezvăluia în mod sistematic şi încă nu s-a găsit metoda de evitat trădarea celor care au ce trăda. Ca să evite riscurile, Hanssen nu s-a întîlni