Jocul de-a consensul. Trasatura principala a istoriei postcomuniste a Romaniei este legata de pierderea ocaziilor favorabile. Am putea spune ca am asistat, intre decembrie 1989 si martie 2001, la o istorie a ocaziilor pierdute. Rezultatul cel mai evident al acestor ocazii pierdute este saracia in car...
Jocul de-a consensul
Trasatura principala a istoriei postcomuniste a Romaniei este legata de pierderea ocaziilor favorabile. Am putea spune ca am asistat, intre decembrie 1989 si martie 2001, la o istorie a ocaziilor pierdute. Rezultatul cel mai evident al acestor ocazii pierdute este saracia in care se zbate tara noastra. Impotmolirea reformelor politice si economice a dus la izolarea tarii noastre, la indepartarea ei de Nato, Ue si mai ales de starea de prosperitate. In ciuda dorintei sincere a romanilor de a trai bine, de a fi admisi in comunitatea euro-atlantica, de a intra in randul lumii, guvernele care s-au perindat pana acum nu au reusit sa faca mare lucru in nici una din chestiunile prioritare. Dupa fiecare alegeri generale (si am avut patru pana acum - 1990, 1992, 1996, 2000), am asteptat o imbunatatire a situatiei. Dar am asteptat in zadar. Pana acum. Sunt mai multe cauze. Principala cauza este lipsa consensului cu privire la ceea ce este de facut. Politicienii au ratat de la bun inceput sansa de a pune impreuna bazele unei lucrari comune privind interesele nationale. Ideea ca exista un interes general le este straina liderilor principalelor partide, precum si membrilor si simpatizantilor de rand. In loc sa avem in comun cateva principii si valori, ne despart sute de maruntisuri, din care se naste o prapastie.
Mereu imi vine in minte cazul Poloniei. Dincolo de dramatica infruntare dintre puterea comunista, sprijinita de armata, si serviciile secrete, pe de o parte, si sindicatul muncitoresc Solidaritatea, sprijinit de cercurile i
