Nicolae Pitis- Cantaretul din stele -"Cant, fiindc-am fost blestemat sa traiesc" Inceput de martie, in inima Tarii Lapusului, la hotarul dinspre munte al satului Lapusu Romanesc. Trei zile si trei nopti a nins pe pamanturile lui Nicolae Pitis. El priveste in jur si e mandru: toate - munti intregi, p...
Nicolae Pitis- Cantaretul din stele -"Cant, fiindc-am fost blestemat sa traiesc" Inceput de martie, in inima Tarii Lapusului, la hotarul dinspre munte al satului Lapusu Romanesc. Trei zile si trei nopti a nins pe pamanturile lui Nicolae Pitis. El priveste in jur si e mandru: toate - munti intregi, paduri si vai, pana-n orizonturi - toate sunt ale lui. Ale lui! Sta neclintit, acolo pe varf, imbracat doar in camesoiul de panza aspra, tras peste pieptul gol, cu picioarele infipte in turmele sale si canta.
Auzindu-l cantand, ai senzatia ca lumea toata e proprietatea sa personala. Si ca de acolo, din inaltimi, el canta pentru intreg pamantul, cu toate cate sunt pe el, pana la marginea marginilor sale. Din trambita canta muntilor - preambul maiestuos si prelung, iar muntii ii raspund. Apoi ia fluierele. Unul mic, incrustat cu aur, iar celalalt mai mare, cu doua craci, cioplit in ramura salbatica de pom, cu multi ani in urma. Din fluier canta pasarilor - ciocarliilor, mierlelor batrane, cucilor pribegi -, iar pasarile ii raspund si ele. Si-n cele din urma, porneste sa cante cu glasul. E cantecul lapusenesc "cu noduri" - haiii, haiii! -, cantat din grumaz, asemeni unui galgait de plans, e cantecul prin care acest cioban isi jeleste napastuita sa viata. Uneori, in noptile cu stele, trambita lui "bate" la zece kilometri departare si, atunci cand vantul ii este prielnic, glasul ii e auzit pana jos, in sat, la patru kilometri. Atunci taranii opresc lucrul, privesc spre inaltimi, isi ciulesc urechile si-si spun unii altora: "Ia ascultati, ba fratilor!... Canta Piti
