Îmi imaginez că deschid televizorul, pe TV5... Şi ce văd? Preşedintele Chirac participă la o mare sărbătoare a Franţei, pare să fie aniversarea a 211 ani, 18 luni şi patru zile de la Căderea Bastiliei. Paradă militară, avioane, rachete, tancuri, studenţi, elevi, funcţionari, fermieri şi, clou-ul sărbătorii, Vercingetorix, care dă raportul în legătură cu luptele sale împotriva invaziei romane, apoi Danton, Marat, Robespierre, Saint-Just, care fac o dare de seamă asupra desfăşurării Revoluţiei Franceze. Nici picior de rege, Franţa fiind totuşi republică. Manevrez telecomanda şi nimeresc un post nemţesc. Tot o sărbătoare, un număr de ani, luni şi săptămîni de la izbucnirea Războiului de 30 de ani, prilej cu care preşedintele republicii şi cancelarul îi ascultă cu atenţie pe Frederic cel Mare, Bismarck, Martin Luther, Goethe, Hegel rostind replici memorabile cu privire la istoria şi cultura poporului german. Lipsesc, se ştie de ce, Marx, Engels, Hitler, Goebbels. Puţin mai încolo, pe alt post, Regina Elisabeta a Marii Britanii trece în revistă regii
şi reginele care au precedat-o, unii cunoscuţi de mine numai din piesele lui Shakespeare. Fiecare dintre ei spune fraze istorice, unii exprimîndu-se chiar în versuri shakespeariene. De la sărbătoare, o aniversare de data asta personală, care nici ea nu aduce cu vreo cifră rotundă sau cu vreo figură geometrică ştiută, lipseşte Cromwell, pesemne din cauza unor dezacorduri cu monarhia. Deschid ochii - şi televizorul - pe un post românesc şi-l văd pe Tudor Vladimirescu, nu sub formă de tablou sau de statuie, ci viu, cu mustaţă, căciulă şi paloş, făcîndu-şi loc, paşnic, printre prefecţi, primari, consilieri şi preşedinte şi rostind, probabil, textul Proclamaţiei de la Padeş. Zic probabil, fiindcă am uitat să măresc volumul sonor. Doamne, m-am gîndit, ce formidabilă Cîntare a Europei s-ar putea organiza! Dumitru SOLOMO
