Taierea si tacerea mieilor. Autoritatile locale si centrale au fost in acest an mai ingrijorate ca oricand de posibilitatea ca in carligele abatoarelor sa atarne nu miei, ci caini. Ministerul Agriculturii, in colaborare cu cel al Sanatatii, a elaborat niste texte abracadabrante in care consumatorii e...

Taierea si tacerea mieilor

Autoritatile locale si centrale au fost in acest an mai ingrijorate ca oricand de posibilitatea ca in carligele abatoarelor sa atarne nu miei, ci caini. Ministerul Agriculturii, in colaborare cu cel al Sanatatii, a elaborat niste texte abracadabrante in care consumatorii erau instruiti sa deosebeasca anatomia mielului de cea a maidanezului. Detaliile din instructiunile cu pricina dau de inteles ca deosebirile sunt atat de neinsemnate, ca pana si specialistii s-ar putea insela. Consumatorii nu mai inteleg nimic si cumpara carnea, bazandu-se nu pe vigilenta, ci pe intuitie. Intuitie care, in viata de toate zilele, le joaca feste si ii face, de multe ori, sa ia potaile drept miei. La urma urmei, la noi carnea e carne, daca nu e de caine, poate fi de cal, ne poate imbolnavi de trichineloza sau de febra aftoasa, poate fi invechita de statul pe tejghea sau poate fi de calitate inferioara.

E clar: in vremuri cainoase ca astea, a devenit tot mai greu sa deosebesti mielul de caine. Bazandu-se pe usurinta cu care poti cadea in pacat, Primaria Iasiului a dat dispozitie ca mieii sa fie jupuiti doar pana la cap - sa stim cu totii cu ce avem de-a face. Adio ciorba de cap de miel, dar macar esti sigur ca restul nu-i caine. In aceste zile, zoologia si anatomia ne joaca feste, iar circularele elucubrante ale politiei veterinare nu fac decat sa incurce si mai mult lucrurile. Pilduitoare si plina de intelesuri confuzie!...

Aceasta stare de zapaceala nu dureaza de ieri de azi, ci a fost antrenata ani de-a randul, timp in care da