„Ma bucur foarte mult ca am ajuns aici, alaturi de dumneavoastra, chiar daca la spartul tirgului. Vreau sa spun si eu citeva cuvinte neconventionale despre prietenul meu Adrian Marino. Am venit la Cluj nu direct din America, ci din Budapesta, unde m-am intilnit cu Sorin Antohi, care mi-a dat cartea-dialog pe care a facut-o cu Adrian Marino. Am venit cu trenul si am citit-o in tren. Se citeste foarte usor, e o lectura foarte placuta, dar si complicata, pentru ca sint in carte multe idei, multe sugestii, e o carte cu adincimi care nu se vad la o lectura superficiala. Pe Adrian Marino il cunosc demult. Am pastrat legatura in toti acesti ani, el de la Cluj sau de unde reusea sa calatoreasca, eu de la Bloomington sau unde mai calatoream. Avem o corespondenta destul de bogata, pe care am mentinut-o pina in 1989 si, bineinteles, dupa aceea, cind ne-am revazut de mai multe ori, si-n America, si-n Romania. Am fost tot timpul bucuros si onorat de prietenia lui. I-am apreciat intotdeauna independenta si vointa sincera de a construi intr-o lume care se destrama. El se formase, de fapt, in alta lume, care se prelungea in cartile lui si in actiunea lui culturala. Era si este – cum spune in aceasta carte – un «pasoptist», un constructor. L-am simtit foarte apropiat si ii sint recunoscator ca ma numara printre prietenii lui.

„Ma bucur foarte mult ca am ajuns aici, alaturi de dumneavoastra, chiar daca la spartul tirgului. Vreau sa spun si eu citeva cuvinte neconventionale despre prietenul meu Adrian Marino. Am venit la Cluj nu direct din America, ci din Budapesta, unde m-am intilnit cu Sorin Antohi, care mi-a dat cartea-dialog pe care a facut-o cu Adrian Marino. Am venit cu trenul si am citit-o in tren. Se citeste foarte usor, e o lectura foarte placuta, dar si complicata, pentru ca sint in carte multe idei, multe sugestii, e o carte cu adincimi care nu se vad la o lectu