Şt. Aug. Doinaş s-a născut la 26 aprilie 1922 şi împlineşte, în acest "anotimp discret" cu ingenua-i "prisosinţă verde", 79 de ani. Vîrsta de patriarh împătimit într-ale Logosului, inerent eveniment biografic, merită a fi luată în calcul datorită farmecului magic al cifrelor ei (7 şi 9) şi prin remarca de ordin cultural că numeroaselor volume de poezie, eseurilor şi traducerilor li s-a adăugat, nu de mult, şi un prim roman: T de la Trezor. Acesta vine să împlinească "datele intime ale vieţii spirituale" proprii Cărturarului, date care constituie - după cum însuşi spune - "singura biografie publică pe care un autor ar putea, cu modestia de rigoare, s-o divulge". Adept al "măştilor" ce ştiu să surprindă în multiple ipostaze adevărul poetic, Şt. Aug. Doinaş îşi dovedeşte flexibilitatea temperamentală de ucenic la clasici şi investeşte aici, în "traducerile imaginare", în deja celebrul "epigonism major" surplusul fiduciar al vocaţiei sale de literat filosof.

Într-un studiu dedicat lui Borges, intitulat sugestiv Gîlceava cărturarului cu lumea, Doinaş îşi mărturiseşte perplexitatea în faţa mulţimii şi mai ales a diversităţii "maeştrilor" sub al căror corymbus se întretaie cele mai variate coordonate intelectuale. Această lungă listă de mari spirite puse la lucru pentru a fixa nu atît inventarul descoperirilor borgesiene, cît mai ales itinerariul căutărilor sale, este citată în întregime de Doinaş care îşi deconspiră prin lunga enumerare voluptăţile referenţiale. Un cititor mai puţin prevenit, cufundat în acest ocean de lave primordiale, poate ieşi la suprafaţă zdruncinat fie şi numai de experienţa statistică, fără a mai vorbi de cea a asocierilor/ disocierilor ideatice. La Doinaş perplexitatea e doar un recul dictat de bunul simţ al logicii. Îşi revine rapid din insignifiantul colaps al percepţiei şi, cu sagacitatea-i cunoscută, purcede la alegerea apelor de u