"Dobitok" îmi spune o fustă scurtă, de deasupra unui ciorap plasă. Îmi ceruse să ştiu unde e strada Iancu Căpitanul. Se auzi un Ja, Ja, şi geamul automat al Cielo-ului alb se închise. Dimineaţă, un Alfa Romeo îşi scosese degetul din mijlocul palmei spre mine. Lăsasem prea mulţi pietoni să treacă la zebră. Cu o zi înainte la fel făcuse un pieton agresat de mine pe zebra de la Lahovary. Cred că era totuşi mîna dreaptă. În România Mare am apărut simplu "cunoscutul handicapat". Cu un an înainte apărusem pe lista homosexualilor. Voci cunoscute îmi spun săptămînal că sînt: "comunist, mahalagiu, complexat, nenorocit." Bineînţeles, "laşule", "prostule". Maică-mea îmi spunea că o să ajung pe drumuri, ca un cerşetor. Un poliţist m-a înjurat de mamă şi m-a alergat cu maşina prin faţa blocului. Faptul că a apărut la televizor şi dădea sfaturi era semn că a avut dreptate în privinţa mea. Şeful lui, pe atunci Şoricică, a făcut la fel. "Cretinul ăsta nu e în stare să scrie nici o scrisoare, de ce l-or fi angajat?" - am auzit o voce avizată. Iar şefa: "Eugen, adună-te!" Ce? Cretin, dobitoc, fricos, handicapat sau homosexual? Greu de ales... Un ţigan îmi face semn în Piaţa Amzei să parchez maşina într-un loc doar de el ştiut. Parchez, văd că era parcare cu plată la Dalli, nu la el. Nu-i dau bani.
"Bă, nu fi poponar." Lucrul acesta l-am mai auzit despre mine într-un loc. Se confirmă. Un cerşetor îmi cere bani. Îi dau de 500. Mi-i răstoarnă pe treptele de marmură şi strigă: "Bre, nesimţitule." Noutatea face legea. Parchez toată iarna în faţa terasei "Alcibiade". Într-o zi însorită primesc un mesaj sub ştergător: "Domnule X, mi-aţi blocat cu nepăsare-nesimţire poarta de acces în curte, pe unde car lăzile de bere ale terasei-bar. Vă rog căutaţi-vă un alt loc de parcare şi lăsaţi liber perimetrul proprietăţii mele, pentru autoturismele clienţilor care vin la terasă. Sper că-mi
