Putini sunt iesenii care stiu ca in oras exista o institutie al carei obiect de activitate este verificarea modului de aplicare a Legii concurentei. Mai pe scurt spus, functionarii de aici ar trebui sa verifice si sa supravegheze modul de derulare al concurentei intre diferiti agenti economici cu acelasi obiect de activitate, practicarea unor preturi corecte si protejarea consumatorilor de intentiile de monopolizare a unor preturi si chiar depistarea celor care practica preturi de dumping, adica exagerat de scazute pentru a elimina de pe piata concurentii. Teoretic, totul este in regula: legislatie specifica este, local al agentiei este, undeva la o mansarda din cladirea Directiei Agricole din Iasi, salariile sunt platite la timp, angajati sunt.

Angajati sunt, dar cati? Aici isi desfasoara activitatea patru functionari care trebuie sa verifice cele mai sus-mentionate in patru judete, respectiv Iasi si alte trei, limitrofe. Mai bine spus, cate un functionar pentru controlul aspectelor specifice din fiecare judet. O fi bugetul de stat unul de austeritate, dar un asemenea numar de angajati face sa te pufneasca rasul atat timp cat economia romaneasca nici macar pe departe nu este asezata pe niste principii concurentiale cat de cat stabile. Este greu de crezut ca cei patru inspectori au capacitatea fizica de a face verificari care sa acopere macar o zecime din necesar, pentru a-i putea depista, de exemplu, pe cei care practica preturi de monopol pe piata. La salariile bugetare pe care le primesc, oricat de entuziasti ar fi acesti oameni, nu pot nici macar sa spere ca munca lor poate fi luata in serios de cei pe care ar trebui sa-i controleze. Practic, daca este comparat numarul acestor inspectori, la concurenta cu numarul agentilor economici, ajungi la concluzia ca este cel mai clar caz de concurenta neloiala. Cei care activeaza pe piata sunt infinit m