Se vor împlini, în iulie 2001, 47 de ani de la apariţia "Obielei meletarului". Un comitet de organizare alcătuit din reprezentanţi ai Academiei Române, ai Uniunii Scriitorilor şi ai Ministerului Apărării Naţionale a adoptat recent programul aniversării. Se vor desfăşura sesiuni ştiinţifice la Bucureşti, Călăraşi şi Cluj. Va fi editat un album omagial. În incinta cazărmii regimentului de artilerie din Floreşti (jud. Cluj) se va dezveli o placă memorială. Manifestările vor culmina cu un concert festiv, oferit la Arenele Romane de Muzica Reprezentativă a Armatei. În acelaşi cadru se va decerna o medalie comemorativă, conferită unui număr de 47 de personalităţi ale vieţii publice româneşti şi străine.

Pentru cititorii mai tineri, care n-au decît cunoştinţe vagi privind istoria "Obielei meletarului", unele precizări ar putea fi utile. Printre redactorii şi colaboratorii revistei, apărută la Floreşti, jud. Cluj, în iulie 1954, s-au numărat (în ordine alfabetică): Ion Acsan, poet şi traducător, autor a numeroase tălmăciri din literaturile Antichităţii clasice; Tiberiu Avramescu, istoric literar şi editor de prestigiu, veritabil stîlp al Editurii "Minerva"; Ştefan Cazimir, profesor universitar, preşedinte-fondator al Partidului Liber-Schimbist, deputat în trei legislaturi; reputatul lingvist Marius Sala, membru al Academiei Române, director al Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan"; dramaturgul Dumitru Solomon, director al revistei "Scena" profesor la UATC; H. Zalis, apreciat critic şi istoric literar. Revista a avut în total trei numere, scrise de mînă de Tiberiu Avramescu. Titlul şi subtitlul publicaţiei ("Organ cazono-mustăcios") au fost propuse de Ştefan Cazimir, tot el a conceput şi desenat frontispiciul. Iarăşi pentru cititorii tineri, se cuvine să explicăm sensul cuvîntului obială. Definiţia lui Şăineanu e lapidară şi derutantă: "petec de pînză ce ţine