Gérard BLUA
Ondine
Traducere si adaptare Rodica Draghincescu, cu sase desene de Marcel Breilean, Editura Brumar, Colectia „Atoz“, Timisoara, 2001, 60 p., f.p.
„…Singurul subterfugiu posibil este condamnarea ca iluzie a intregii acestei lumi a devenirii si inventarea unei lumi ce exista dincolo de ea ca lume adevarata s…t“ Dar „caracterul existentei nu este «adevarat», este fals…, pur si simplu nu mai avem nici un motiv sa ne convingem de ideea unei lumi adevarate…“ (Nietzsche, Vointa de putere)
Editura Brumar publica al doilea titlu din Colectia „Atoz“, profilata pe traduceri din literaturi straine. Intre aceleasi coperti elegante (carton italienesc, ne anunta colofonul) se ofera spre degustare un volum de poezie franceza, aparut in original cu destula vreme in urma, in 1976, tradus in limba romana de poeta Rodica Draghincescu. Volumul ii apartine lui Gérard Blua, poet marseillez in virsta de 56 de ani, o combinatie genetica rafinata: mama grecoiaca, tatal italian. Poate de aici apetenta pentru ceea ce se numeste marea cultura, aceea a monumentelor, pentru arta plastica si teatru, materializata in mai bine de douazeci de volume, aparute, incepind din 1974 (debutul in poezie), mai ales la cele doua edituri pe care poetul le-a infiintat: Temps Parallèle si Autres Temps. De aici si solemnitatea imaginarului sau poetic sau heracliteeana curgere sintactica a poemelor.
Ondine este al patrulea volum de poezie din bibliografia lui Gérard Blua. Se poate pune acum intrebarea de ce am inceput cu mai sus-citatul nietzscheean, atit de apodictic, cind in fata cititorului se afla un volum de poezie. N-am facut-o din moft polemic, pentru ca nu poti discuta poezia ca filozofia. Dar exista atitea si atitea cazuri in care poezia isi aroga atributele discursului filozofic – printre care, cel mai important, pretentia de a delimita binele
