Numarul din ianuarie al revistei Korunk (Cluj, redactor-sef: Kántor Lajos) gazduieste un experiment interesant, rezumat de jocul de cuvinte „holnap – honlap“ (in traducere: ziua de miine – pagina de web), prin care autorii materialelor din grupaj reactioneaza la o situatie ipotetica: intr-o societate fictiva, fiecare individ are dreptul la un website propriu, o data cu implinirea virstei de trei ani, putind sa-si reactualizeze pagina de Internet cind vrea. Intrebarile care se nasc de aici sint, de exemplu: ce legaturi exista intre viata reala si o prezenta virtuala in constiinta celorlalti? Reciprocitatea intentiei comunicative este o caracteristica a zilelor noastre? Cam ce am vrea sa comunicam despre noi semenilor nostri? Ce perspective i se deschid omului – fiintei care „functioneaza“, totusi, intr-o masura destul de mare, pe baza sentimentelor si instinctelor – intr-o era tot mai tehnicizata si informationalizata? Printre cei care raspund la aceasta provocare se numara Lászlóffy Aladár, Kelemen Attila (Ar fi ocrotita de o parola), Szántai János (www.exkrement.um – adica: www.excreme.nt), Kántor Lajos (Fereastra lumii – China, cit e ceasul?), Ropolyi László (Reformarea cunoasterii), Hakim Bey (Razboiul mondial informational – in traducerea lui Margitházy Beja), Balázs Imre József (Asimov sta cu bratele incrucisate). Concluzia care se profileaza din aceasta dezbatere ar fi: daca se adauga elementelor obisnuite ale structurii umane (corpus, animus, spiritus) o componenta noua, cea „cyber“, acest lucru se poate realiza doar pe baza celor deja existente, deci mentinerea unei legaturi vitale intre ele este mai mult decit necesara.
Grafica acestui numar al revistei este si ea demna de atentie: paginile dedicate dezbaterii au aspectul unui website, intr-o conceptie usor ludica.
In afara temei amintite, remarcam studiul lui Kovács Kiss Gyöngy, care se ocupa de
