Prin privilegiile acordate maghiarilor din afara granitei, Ungaria lanseaza o mare provocarea la adresa Europei Centrale si a Uniunii Europene De ceva vreme, in Ungaria si in tarile marginase se desfasoara o aprinsa dezbatere in legatura cu o initiativa legislativa a Executivului de la Budapesta. Este vorba despre Legea Statutului maghiarilor din statele vecine, trimisa spre dezbatere Parlamentului maghiar de catre guvernul Orbán. Actul normativ se doreste in egala masura un gest cu caracter simbolic si un instrument pragmatic pentru reglarea relatiilor cu etnicii maghiari din afara Ungariei. Doua elemente au determinat elaborarea acestui proiect legislativ: nevoia politica de a crea o compensatie morala pentru efectele tratatului de la Trianon si apropierea momentului integrarii Ungariei in Uniunea Europeana. Sa le luam pe rind. Ungaria a fost una dintre principalele victime ale sistemului de pace de la Versailles. Aranjamentul de la Trianon, din 1920, a lasat in afara tarii 2.700.000 de maghiari, dintre care 1,5 milioane in Transilvania. La acel moment, maghiarii ocupau locul trei intr-un clasament european al minoritatilor nationale, dupa evrei si germani. Dupa al doilea razboi mondial, maghiarii au trecut pe primul loc si asa au ramas pina astazi. Pe linga cei 1,6 milioane din Romania, maghiarii se afla in proportii considerabile in Slovacia (600.000), Iugoslavia (350.000), Ucraina (200.000), Croatia (22.000), Slovenia (10.000) si Austria (17.000). Numai din aceasta desfasurare de cifre Romania poate realiza ca are de gestionat una dintre cele mai serioase probleme etnice din Europa. Pe de alta parte, este de inteles frustrarea Ungariei fata de Trianon, de vreme ce o buna parte a etniei traieste in afara granitelor politice. In Constitutia maghiara este specificata datoria statului de "a indeplini obligatiile fata de maghiarii care traiesc in afara tarii". Aceast