Muzeograful Madalin Valeanu sustine in continuare ca stramosii contemporani culturii Cucuteni sacrificau mortii in scopuri ritualice. "Nu trebuie sa privim lucrurile prin prisma unor prejudecati", spune acesta. Neacceptata de arheologi si pusa la zid de catre acestia, ipoteza practicarii canibalismului de catre contemporanii culturii Cucuteni suscita in continuare spiritele in mediul arheologilor. Cu anumite nuantari, cel ce a lansat aceasta disputa, Madalin Valeanu, muzeograf la Palatul Culturii, continua sa-si sustina punctul de vedere, cu unele nuante: "Eu nu am spus si nu cred ca cei din cultura Cucuteni au fost neaparat canibali. Este posibil, insa, ca acestia sa fi practicat antropofagia ritualica, care presupune sacrificarea fiintei umane in scopuri spirituale", spune Madalin Valeanu. Antropofagia ritualica presupune consumarea unor parti din corpul omenesc, insa, asa cum sutine chiar Madalin Valeanu, in cazul cucutenienilor, nu exista decit citeva fragmente de oase cu urme de masticatie care ar putea demonstra acest lucru. El sustine ca si alti arheologi au presupus antropofagia ritualica la cucutenieni, neavind, insa, curajul sa o afirme, si considera ca cei care refuza sa ia in calcul posibilitatea ca cei din Cucuteni sa fi fost canibali sint "victime" ale propriilor prejudecati stiintifice. Muzeograful Madalin Valeanu si-a formulat ipoteza antropofagiei plecind de la un fragment de vas cucutenian, reprezentind o figura umana cu corn de taur, scos recent la suprafata de un excavator ce a distrus situl de la Ruginoasa. "Nu trebuie sa privim lucrurile prin prisma unor prejudecati", spune Madalin Valeanu. Pe baza teoriei ca cei din cultura Cucuteni si-ar fi agatat mortii in copacii din padure, precum si datorita lipsei oricaror indicii privind inmormintarea la cucutenieni, acesta sustine ca antropofagia ritualica, daca nu poate fi acceptata in totalitate, cel