După un debut promiţător, Festivalul Internaţional de Dans BucurESTi-VEST a continuat, în a doua săptămână, cu spectacole care s-au înscris pe o scară valorică fluctuantă.
Creaţia dansatorului elveţian Foofwn d'Imobilité, încadrabilă genului de dans multimedia, gen agreat astăzi de mulţi coregrafi, a cuprins trei piese: Terpsicorp & Marlabor, Injuria, în premieră mondială, şi La nino del nino cycles, toate pe muzică originală de Fast Forward. Bun dansator, cu o linie încărcată de nerv şi expresivitate, aşa cum se contura ca în puţinele pasaje încredinţate dansului, Foofwa d'Imobilité a pus în prim planul spectacolului texte vorbite sau proiectate pe un ecran şi imagini video. Tot pe prim plan se afla şi dorinţa de a şoca şi chiar de a agresa. O agresiune în plus faţă de cele pe care ni le oferă din belşug viaţa contemporană şi o goliciune în plus alături de cele pe care le vedem frecvent în filme şi reviste: sexul în imagini proiectate şi mai îndepărtate, fundul, în prim plan, la finele spectacolului, natur.
Dansatorul, coregraful şi directorul acestui Festival, Cosmin Manolescu a prezentat spectacolul Human Zoo, rod al colaborării sale, la Bucureşti şi Londra, cu interpreta şi coregrafa Marie Gabrielle Rotie, din Marea Britanie. Primele două părţi ale spectacolului au fost puse în scenă, în toamna trecută, la Bucureşti, iar premiera întregului spectacol a avut loc la Londra, în noiembrie 2000. Dacă din partitura creată de Cosmin Manolescu pentru dansatoarea britanică nu am văzut de astă dată decât un fragment, înfăţişând unul dintre posibilele prototipuri feminine, cel al miresei cu botniţă, în schimb coregrafia creată de Marie Gabrielle Rotie pentru dansatorul român a fost integral înfăţişată, într-o variantă minuţios cizelată. Fragmentele cele mai interesante, atât în această a doua parte, cât şi în cea de-a treia, interpretată de ambii artişti
