Consiliile locale au posibilitatea, potrivit legilor, sa introduca orice inovatie in materie de taxe locale, pe care sa o treaca la capitolul "alte taxe". La Onesti, isi face de cap "taxa pe sport". De citeva luni, in patronii si directorii onesteni parca a intrat dihonia. Ei au aflat cu stupoare ca, pe linga toate impozitele si taxele pe care le plateau pina acum, mai au un bir in plus: taxa de sport. Intr-un oras unde toata populatia asteapta de ani de zile ca rafinaria sa-si intre in normal si sa se deblocheze astfel activitatea intregii zone, onestenilor exact asta le "lipsea": taxa de sport. Panica i-a cuprins pe sefii firmelor de stat si private abia dupa ce au inceput sa primeasca, din partea primariei, somatii de plata a taxei. Necazurile erau, insa, abia la inceput, pentru ca, dupa somatii, au urmat blocarile de conturi. Cind o taxa e respinsa, e trecuta la "alte taxe" Pentru a putea sa incaseze de la Onesti taxa de sport, primarul Emil Lemnaru a trebuit sa astepte mai bine de un an. In luna noiembrie 1998, Consiliul Local Onesti a adoptat o taxa speciala pentru activitatea sportiva in municipiu, anulata in instanta, de Prefectura. Un an mai tirziu, la sfirsitul lunii iulie 1999, executivul onestean a propus, pentru a doua oara, Consiliului Local, votarea unei hotariri privind instituirea taxei de sport, echivalenta cu 2% din fondul de salarii al societatilor comerciale onestene. Propunerea a primit din nou girul consilierilor, numai ca a fost iarasi anulata de Tribunalul Bacau, in urma contestatiei depuse de juristii Prefecturii, pe motiv de incalcare a prevederilor legale. O luna mai tirziu, consilierii onesteni au primit din nou propunerea de hotarire, pe care au votat-o fara prea multe discutii. Secretarul Primariei, Ghita Ganea, i-a convins pe consilieri ca hotarirea trebuie sa iasa, ca nu vor fi probleme si ca, pina la urma, se va obtine si girul Prefe