Moira GATENS
Feminism si filosofie. Perspective asupra diferentei si egalitatii
Prefata de Mihaela Miroiu. Traducere si adaptare Olivia Rusu-Toderean. Editura Polirom, Colectia „Studii de gen“, Iasi, 2001, 230 p., f.p.
Mary Lyndon SHANLEY
Uma NARAYAN
Reconstructia teoriei politice. Eseuri feministe
Prefata de Mihaela Barba. Nota asupra traducerii de Otilia Dragomir. Editura Polirom, Colectia „Studii de gen“, Iasi, 2001, 272 p., f.p
Colectia lansata de Poliromul iesean (intitulata simbolic „Studii de gen“ si coordonata de Mihaela Miroiu) ar putea sa declanseze, curind, o (mult asteptata) revolutie culturala a limbajelor si metodologiilor critico-filozofice din lumea intelectuala romaneasca. Seria in discutie isi propune introducerea feminismului (ca ideologie si fenomenalitate postmoderna) intr-un spatiu suficient de retardat – din unghiul evolutiei teoriei critice in a doua jumatate a secolului XX –, in speta cel al autarhicei Romanii postdecembriste. Nu vreau ca observatia mea – mai degraba amara – sa-i intrige pe putinii intelectuali de aici care, in ultimul deceniu, au facut eforturi mari (si laudabile) pentru a se adapta la dinamica ideologica a liberalismului euro-american. Ei exista, intr-adevar, dar – asa cum bine constata Ion Bogdan Lefter intr-un articol cuprins in recenta sa carte Postmodernism.
Din dosarul unei „batalii“ culturale, asupra caruia voi reveni in cele ce urmeaza – „sincronizarea“ lor reprezinta un proces strict individualizat si nu unul derivat (cum ar fi normal) din cerintele si mecanismele macrosistemului. Nu mira, prin urmare, faptul ca specialistii nostri familiarizati cu specificul elitelor vestice, adesea apreciati in strainatate, se lovesc acasa de un insurmontabil paradox. Nu numai ca rezultatele lor nu sint recunoscute si apreciate, insa, de obicei, ele vor