O notiţă din �Academia Caţavencu� îmi atrage atenţia asupra unei întâmplări destul de şocante. Primarul Iaşului, dl. Constantin Simirad, ar fi refuzat finanţarea excelentei reviste �Timpul�, condusă de Liviu Antonesei, pe motiv că �acolo publică Mircea Mihăieş, "care l-a atacat pe patriarhul Teoctist"�! Trebuie spus că e vorba de finanţarea din bugetul public, şi nu din buzunarul acestui primar care şi-a făcut din unsuroşenie un stil şi din şmecherie levantină un mod de-a se manifesta politic. În al doilea rând, unica mea contribuţie la revista �Timpul� s-a redus la o pagină dactilo, ca răspuns la ancheta iniţiată de redacţie asupra spiritului... bănăţean. Am profitat de prilej pentru a aduce, chiar şi în acel context, elogiul Iaşului, spunând, textual, că alături de Cluj şi Bucureşti ne este, nouă, bănăţenilor, �net superior "la capitolul înzestrare nativă" şi "personalităţi culturale omologate naţional."�)

Se vede treaba că dl. Simirad (aflu tot de la �caţavenci� c-ar fi el însuşi autor de... romane poliţiste, ba chiar profesor universitar: după sărăcia limbajului plimbat bolovănos pe la posturile de televiziune, n-aş fi bănuit în vecii-vecilor aşa ceva!) e mai mult reprezentantul Patriarhiei în Moldova, decât al ieşenilor care l-au ales mai-mare peste urbe. În cazul din urmă, ar fi observat că revista �Timpul� (repet: o excelentă publicaţie culturală!) aduce mai multe servicii Iaşului decât acest primar arţăgos şi trădător, care face şi desface alianţe politice cu o dezinvoltură care în alte părţi l-ar fi descalificat definitiv.

Dar nu pentru a-l pârî pe dl. Simirad scriu aceste rânduri. Pot să-i înţeleg veninul, lipsa de recunoştinţă şi resentimentul faţă de cel care i-a întins mâna în momentele grele ale carierei sale politice (la dl. Antonesei mă refer). Pot să înţeleg că împins de adâncul său ortodoxism (care era să ne arunce