In aceasta saptamana, la H umanitas au fost editate "Metafizica" (Aristotel) si "Tractatus Logico - Philosophicus" (Ludwig Wittgenstein).

Marile carti ale culturii universale se cer retraduse periodic, pentru ca perspectiva asupra lor sufera semnificative mutatii. In cazul "Metafizicii" lui Aristotel - aflata de peste doua mii de ani in miezul dialogului pe care gandirea il poarta cu sine - retraducerea este cu atat mai necesara cu cat e vorba despre un text reputat ca dificil, redutant pe alocuri si presarat cu eclipse si pasaje obscure. La aproape patruzeci de ani de la prima ei talmacire in romaneste, Andrei Cornea ofera studiosilor romani o noua traducere care refuza orice literaturizare, optand pentru variante moderne de transpunere a principalelor concepte aristotelice. Studiul introductiv aduce o patrunzatoare interpretare a gandirii lui Aristotel, sustinuta de un indispensabil aparat critic. "Fiecare ganditor spune ceva cu rost despre natura; iar daca, luate individual, contributiile raman nule sau minore, din adaugarea tuturor iese ceva maret" (Aristotel, Metafizica, 993b).

Publicat pentru prima oara in 1921, sub titlul "Logisch - philosophische Abhandlung", tratatul lui Wittgenstein este considerat drept una dintre cele mai importante lucrari ale filosofiei contemporane. Ea a construit punctul de plecare a doua dintre cele mai cunoscute curente filosofice: pozitivismul logic si scoala analitica engleza. "Chiar daca s-a raspuns la toate intrebarile stiintifice posibile, simtim ca problemele noastre de viata n-au fost inca deloc atinse. Atunci fireste ca nu mai ramane nici o intrebare si chiar acesta este raspunsul... Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie sa se taca" (Wittgensteiwn - Tractatus logico - philosophicus).

Marius HALCIUG

In aceasta saptamana, la H umanitas au fost editate "Metafizica" (Aristotel) si "Tractatus Log