sau: Umbra arhitectului. La Sfînta Vineri

Pentru a încheia acest mini-serial dedicat lui Dorin Ştefan, am ales prezentarea barului Twice, aflat pe str. Sf. Vineri din Bucureşti, într-o casă veche, ale cărei subsol şi etaj au fost restaurate şi reamenajate de către arhitect. Opera Business Center este o clădire de închiriat, prin urmare preţul de cost al metrului pătrat şi neutralitatea inofensivă a plasticii vor fi fost considerate elemente cheie de judecată a reuşitei. Aici, dimpotrivă, se aplică regulile identităţii vizuale celei mai elaborate, tocmai pentru că de felul în care este lucrat barul şi, fireşte, de serviciile pe care le oferă depinde nemijlocit supravieţuirea şi, eventual, succesul său comercial. Prin urmare, arhitectul şi-a putut permite să fie personal, conceptual şi original într-o măsură mult mai mare decît dincolo. Însă, chiar şi în aceste condiţii mai degrabă favorabile, arhitectul şi echipa sa şi-au exersat încă o dată reţinerea. De data aceasta, nu mai este vorba despre o lipsă de resurse, ci de o strunire a lor în numele unei teme. Subsolul cu bolţi de cărămidă are ca spină barul propriu-zis, care poate fi ocolit de jur împrejur. Materialele folosite sînt simple, ready made am zice, sau as found: profile ordinare şi ţeavă de metal sudate; sticlă şi neon. Toaletele au de asemenea o distincţie "industrială" similară, în sensul socialist al atributului. Robinetele sînt cele pe care le ştie produce industria românească, dar sînt asociate unor chiuvete proiectate special pentru acest loc. Or, exact contrastul violent text/context (care se realizează între ceea ce, pe de o parte, pare la prima vedere familiar, pentru că arată a fi fost procurat de la învecinatul - şi, între timp, răposatul - magazin 1001 de Articole şi ceea ce, pe de altă parte, este de fapt străin, pentru că instalat în contexte inedite, care înnobilează detaliul paupe