Pär LAGERKVIST

Baraba

Editura Humanitas, Bucuresti, 2001, traducere din suedeza de Liliana Donose Samuelsson, 144 p., 59000 lei

Baraba ii aduce lui Pär Lagerkvist, la numai un an de la publicarea lui in 1950, Premiul Nobel pentru Literatura. Romancier, poet, dramaturg, unul dintre cei mai importanti scriitori suedezi din prima jumatate a secolului XX, Pär Lagerkvist se foloseste de lipsa datelor biblice cu privire la destinul tilharului Baraba dupa eliberarea lui si scrie o poveste apocrifa al carei principal merit este acela de a fi construit un personaj memorabil aflat intr-o situatie, prin complexitatea ei, am putea spune, limita.

Inca uimit de norocul de a fi scapat de pedeapsa si martor la rastignirea celui ales de multime sa moara in locul lui, Baraba isi simte sufletul nelinistit. In clipa in care cel de pe cruce a murit, cerul s-a intunecat. Sa i se fi parut?! A vazut cu propriii ochi.

Om al instinctelor, violent si primitiv in atitudine, razboinic curajos pina la nechibzuinta, tacut si inchis in sine in relatia cu ceilalti razvratiti, Baraba nu poate sa-si dea seama de natura sentimentului care o data cu trecerea timpului ii pune stapinire pe suflet. Se indeparteaza tot mai mult de rasculati, desi traieste o vreme cu ei in munti, iar relatia lui cu femeia care il iubeste se reduce la nopti de impreunare salbatica, rece si fara sentiment.

Atras in mod misterios de strainul rastignit pe muntele Golgota, incearca sa afle cite ceva de la cei care au trait pe linga el. Marturiile despre bunatatea si minunile Fiului lui Dumnezeu il lasa descumpanit. Minunea Invierii la care ia parte intimplator ii adinceste confuzia din suflet: „Cum poti sa vrei sa patimesti? Cind nu trebuie, cind nu esti obligat! E de neinteles, aproape ca e dezgustator cind stai si chibzuiesti“ (p. 46). Gindurile lui oscileaza intre o stare de vi