Interes scazut, documentatie precara
S-a vorbit relativ putin dupa caderea regimului comunist despre implicarea Securitatii in viata literara de dinainte de 1989 (si voi avea in continuare in vedere – in multe locuri – lumea artistica si intelectuala in genere, in masura in care actiunile ocultei institutii au fost similare, chiar daca in zona scriitoriceasca s-au desfasurat – probabil – „misiuni“ de mai mare anvergura, in conformitate cu importanta domeniului in sistemul cultural national, „literaturocentrist“ prin traditie, dupa cum se stie…). Cu oarecare insistenta s-au referit la fosta politie politica autori precum Paul Goma sau Dorin Tudoran, care ii cunoscusera pe piele proprie modul de „operare“. Au mai fost si alte interventii care au atins tema, evocari, marturisiri, interviuri datorate unor Mircea Dinescu, Alexandru Paleologu, Norman Manea si altii.
Nu stiu – totusi – sa existe un inventar al acestor confesiuni, o „baza de date“ in materie, dupa cum lipsesc si cercetarile care sa adune si sa interpreteze informatiile accesibile. Studii semnate de Dennis Deletant sau Vladimir Tismaneanu in strainatate, de Marius Oprea in tara s-au oprit si asupra infiltrarii Securitatii in mediile culturale, insa in contexte mai ample, in vizor aflindu-se institutia in ansamblu.
Asadar, pentru o evaluare cit de cit corecta a influentei fostei politii politice asupra vietii literare si intelectuale de dinainte de 1989 aproape totul ramine de facut: constituirea unei baze documentare, dezvaluiri de date, nume, episoade semnificative, asamblare a datelor, analiza, reconstituirea – finalmente – a functionarii intregului mecanism de supraveghere a intelighentiei autohtone si de reprimare a permanentelor ei inclinatii catre nonconformism, „rezistenta“, „contracultura“ sau – in mai putine cazuri, dar de importanta majora pentru istoria epocii – catre prot
