E greu sa mori, dar si mai greu sa te vezi in groapa In ziua de azi, moartea pare sa fi ajuns o povara mult mai grea decit altadata. Apropiatii decedatului nu numai ca sufera de pe urma pierderii celui drag, dar in plus au mult de furca si cu birocratia si cu niste cheltuieli care pe alocuri sint nejustificate. Totul incepe cu actul de constatare a decesului, pe care il intocmeste un medic de familie sau un medic avizat, contra unei taxe de 300.000 de lei. Apoi incepe goana dupa un loc de veci, pentru care in cimitirele din Bacau se da o adevarata lupta. In Cimitirul Central nu se mai gasesc locuri, decit eventual pentru potentati, care, desi arata de parca ar mai avea ani buni de viata, si-au inaltat cavouri pina spre drum, iar pe unele monumente funerare si-au inscris chiar si epopeea functiilor detinute. Pentru oamenii obisnuiti, cea mai mare sansa este sa fi avut deja un loc de veci, in care este deja inhumata vreo ruda care nu mai are ce obiecta. Cele mai multe locuri se gasesc in cimitirul de la Sarata, extins considerabil nu de mult, contra unor sume ce merg spre patru milioane de lei. Pentru pretentii cum ar fi un cavou, se mai adauga la nota de plata alte circa cinci milioane de lei. In plus, in functie de monumentul funerar ales, se mai adauga alte citeva milioane de lei, dupa cum este designul, materialul sau costul manoperei. Acestea sint insa cheltuielile cele mai mari, intrucit o multime de lucruri aparent marunte, dar importante, necesita fiecare in parte alte sute de mii de lei. Asa se face cu procurarea cosciugului, care costa de la un milion, de brad, pina la doua milioane de lei, de stejar. Urmeaza coroanele, prosoapele, luminarile si multe altele. In plus, transportul pina la cimitir cu o masina, care mai scoate din buzunarul familiei intre 400.000 si 500.000 de lei. Pina aici este insa un alt drum lung de parcurs, adica al actelor si aprobarilor.