"Buzele ei umede s-au atins de ale mele; s-au atins frumos şi feciorelnic de ale mele ca-ntr-o şagă. Apoi au alunecat parcă vrînd să-mi sărute şi obrazul, parcă pierzîndu-şi echilibrul odată cu capul nesigur clătinător. Ştiu că am încercat să-i văd privirile; să citesc în ele dacă era vorba de viaţă sau de nefiinţă. Dar refracţiile prin care apa schimba mersul luminii mi-au creat tot felul de iluzii." "Da, dincolo, îmi răspunse ea insinuant luîndu-mă de mijloc într-un dans nupţial, un dans care mă poseda sorbindu-mi sărutări şi supunîndu-mă la mişcări incoerente dar bine ritmate..." "Pentru că eu pătrundeam în ea ca şi cum aş fi pătruns în lumină, iar ea se simţea pătrunsă de mine ca şi cum ar fi pătruns-o lumina. Şi ne dăruiam unul altuia lumina şi ne frigea lumina celuilat..." Aceste pasaje toride sînt extrase din nuvela "Timpul ca un ocean" apărută, sub semnătura lui Corneliu Leu, în revista (coperţi lucioase, hîrtie foarte bună, rezumate în limbi străine) Pluralitas. Cu subtitlul "Publicaţie de formare intelectuală pentru prosperitatea societăţii şi culturii", revista e tipărită sub îngrijirea Institutului Naţional de Personalism şi a Mişcării Pentru Progresul Satului Românesc, organizaţii filiale ale Fundaţiei Episcopul Grigorie Leu. Organismul are un Consiliu Naţional, în care regăsim nume precum Alexandru Balaci, Lazăr Băciucu, Nicolae Dragoş, Petre Ghelmez, George Macovescu, Sergiu Nicolaescu, Dinu Săraru, alături de trei (probabil) membri ai familiei Leu, Corneliu Leu, Rodica Leu şi Vlad Leu. Editorul revistei e Corneliu Leu, autorul best-seller-ului Romanul unei zile mari (ziua de 23 august 1944, precizez pentru cititorii tineri). Revista reuneşte, în spirit ecumenic, articole semnate de reprezentanţi ai mai multor partide politice (ApR, PNR, PDSR, UFD, ANCD, PER, PS, PSM), printre ei apărînd încă un Leu, şi anume Costică Leu. La rubrica "Pledoarii î