Anticariatele sunt facute din pasiuni
•Comertul cu carti vechi, pentru a putea supravietui, trebuie sustinut printr-o alta afacere, profitabila •Iasul este un oras inexistent pentru strainii amatori de arta
In general, "ideea unui anticar nu este numai de a face comert ci de a fabrica cultura", declara Dumitru I. Grumazescu, director la Galeriile Anticariat-Dumitru I. Grumazescu din Iasi. Conditiile social-economice prezente obliga pe unii oameni, chiar intelectuali, sa-si vanda din casa diverse obiecte. Unele dintre acestea sunt chiar obiecte de arta sau de patrimoniu. Se stie ca atunci cand se scumpeste existenta de zi cu zi, scade interesul pentru cultura si arta. De aceea, acest tip de afacere nu prea este profitabila, dar cei care le infiinteaza sunt persoane insetate de cultura si le mentin din pasiune pentru arta. Grumazescu considera ca atmosfera mai occidentala se realizeaza prin ceea ce se expune ziua in fata anticariatului, dar cu toate acestea este necesar sa se realizeze si o activitate comerciala pentru a putea sustine activitatea culturala care se realizeaza aici. Inainte de anul 1989, prin anticariat se intelegea numai magazinele de carti vechi. In prezent, acest termen desemneaza si acele magazine in care se gaseste tot ce este vechi, legat de cultura. Cele mai vandute lucruri la un anticariat sunt cartile, cumparate de cele mai multe ori de catre studenti si elevi; tablourile si icoanele de valoare, cumparate la preturi accesibile de catre medici sau avocati. Alte obiecte, cum ar fi de exemplu sfesnice, pendule, patefoane sau mici statuete din diferite materiale sunt achizitionate de cele mai multe ori de colectionari, sau sunt cumparate pentru a fi facute cadou la diverse ocazii. "Despre cumparatori straini nu poate fi vorba pentru ca Iasul nu are turism, iar acest gen de magazine ar trebui sa intre in programele Min
