Legea privind maghiarii din tarile vecine Ungariei a stirnit reactii pe cit de controversate, pe atit de neintemeiate privind fondul problemei. De la comentarii ridicind problema revizionismului maghiar, facute din banca Vadim, pina la comentariul PDSR-ului care punea proiectul maghiar in contradictie cu normele Consiliului Europei, acest demers al Budapestei a agitat spiritele cele mai rationale si mai asezate in spiritul vremii. Numai ca acest proiect, acum lege, nu a fost privit cu detasare si cu seriozitate, asa cum merita privit un adevarat proiect politic cu consecinte pe termen lung si cu riscuri de a produce efecte perverse tocmai cetatenilor carora li se adreseaza. Efectele nedorite ale unor actiuni promovate in interesul celor care le-au fost destinate se numesc in teoria sociologica efecte perverse (Raymond Boudon, Texte sociologice alese, Editura Humanitas, 1990, p. 164-190). Comentariile si analizele pe marginea acestui proiect, a acestei legi, s-au oprit la detalii, la atribute ideologice, sau la trunchieri din context pentru a confectiona un discurs in conformitate cu suspiciunile sau cu interesele celor care au iesit la rampa. Declaratiile premierului Orban Viktor au avut darul sa dezvaluie tocmai tendintele care pun in pericol acest proiect, adica tocmai efectele perverse care submineaza bunele intentii ale proiectului fata de destinatarii lui. Acesta spunea ca Ungaria a inregistrat o crestere economica sanatoasa si ca aceasta tendinta se poate mentine si chiar dezvolta daca statul ungar va sti sa-si recruteze forta de munca necesara.

Cresterea economica prognozata va avea nevoie de circa 5 milione de oameni din afara statului maghiar. Aceasta declaratie, criticata de foarte multi politicieni, si retrasa de insusi autorul ei, a devaluit adevaratul temei al proiectului maghiar cu privire la acordarea preferentiala a dreptului de munca pe