Lipsind din ţară mai mult timp, n-am fost în măsură să iau cunoştinţă de întreg dosarul unei discuţii în legătură cu cartea mea, Lexiconul negru- unelte ale represiunii comuniste, apărută în ianuarie 2001 în colecţia Procesul Comunismului a Editurii Humanitas.

Cum o parte a textelor care mă priveau era trimisă sub formă de scrisori "deschise" editorului, prezentîndu-se acestea mai mult ca nişte somaţii, am răspuns la un moment dat semnatarului principal, printr-o scrisoare particulară, în care îi explicam că pînă nu-mi voi putea revedea întreaga cantitate de documente consultate, nu pot să-i răspund public şi eventual să-i prezint scuze pentru erorile comise. Am primit de la interlocutorul meu un răspuns, de acceptare, tot particular, la acea scrisoare şi corespondenţa noastră s-a întrerupt. Sînt datoare să-i mulţumesc pentru păsuire şi să răspund imputărilor ce-mi sînt aduse atît în revista Contemporanul, din România, cît şi pe Internet.

Principalul lor autor este, am dedus, un tînăr scriitor, matematician, trăind în Statele Unite, care găsind în paginile cărţii mele numele tatălui său, fost subofiţer, apoi ofiţer de miliţie, actualul general de poliţie la pensie şi profesor universitar, Ion Suceavă, se socoteşte lezat de prezenţa acestuia într-o "listă a torţionarilor" şi-mi cere reparaţie.

După verificarea tuturor documentelor scrise şi înregistrate aflate în posesia mea, iată ce pot răspunde.

Lucrarea mea, cu toate imperfecţiunile ei, pe care nu le contest, se bazează, pe lîngă mărturiile orale, înregistrate, sau scrise, pe izvoare scrise, deci pe informaţii cu caracter public. De cele mai multe ori, cînd mai multe mărturii inedite, deşi venind din surse diferite, nu erau confirmate de una edită, "articolul" de dicţionar a fost eliminat la ultima lectură de dinaintea tipăririi lucrării. în cazul de faţă, sursa principală este măr