Cu ocazia examenelor de capacitate ori de bacalaureat, şcoala devine, pentru cîteva zile, subiect mediatic. În ultimele săptămîni, ziarele şi telejurnalele au prezentat ştiri despre pregătirea şi desfăşurarea examenelor, păreri ale elevilor, profesorilor şi părinţilor, au comentat dificultatea subiectelor şi au citat din "perlele" candidaţilor. Aparent, totul e în regulă: şi în Franţa ori în Italia - ca să ne comparăm doar cu surorile noastre de gintă latină - examenul de bac este un eveniment naţional, bun de dat la ştiri. În plus, dacă ne gîndim că în primii ani de după 1989 preocuparea pentru ştirile din mediul şcolar era mai redusă, se cheamă că sîntem în real progres. Şi totuşi... Şcoala şi problemele sale sînt subiecte mai degrabă anoste din punctul de vedere al presei, aşa încît între examene agenda mass-media include doar întîmplător "fapte de viaţă" din mediul şcolar. O face, în general, doar cînd e vorba de aspecte negative: o şcoală rurală fără apă şi curent electric, un caz de corupţie sau de imoralitate printre profesori, un abuz etc. Nu e vorba, aşadar, de subiecte specifice, ci de veşnicul domeniu al senzaţionalului aplicat în zona şcolii. De o oarecare atenţie se bucură elevii excepţionali, premiaţi la olimpiadele internaţionale: nu fără greutate, ei "şi-au făcut loc" în emisiunile de ştiri, ba chiar au devenit personajele cîte unui reportaj sau al unei emisiuni speciale. În fine, ar mai fi campaniile: anul trecut, Prima TV a reuşit să întreprindă o campanie pozitivă, obţinînd sponsorizări pentru repararea şcolilor. O instituţie media şi-a asumat în acest caz o misiune civică şi a dus-o la bun sfîrşit. Dar cea mai intensă mediatizare a învăţămîntului a fost prilejuită acum cîţiva ani de tema manualelor alternative: talk-show-uri pe toate posturile, pagini întregi de ziare, editoriale furibunde etc. A fost o bună ocazie de a vedea la lucru o sum