Pentru că examenul de bacalaureat a continuat şi săptămîna trecută, presa română a fost şi ea atentă în continuare la acest subiect. Atenţia nu ajută însă prea mult, în lipsa unei oarecari priceperi. Am auzit, de pildă, zilele trecute, o emisiune la radio Europa FM (de un an încoace, postul meu preferat) în care realizatoarea Rodica Culcer o invitase pe Melania Mandas Vergu, redactor la Adevărul. S-a discutat despre examenul de bacalaureat şi s-au comentat rezultatele. Emisiunea era, jurnalistic vorbind, bine făcută (ca, de altfel, toată seria de "Interviuri Europa FM"), şi tocmai de aceea o comentez, pentru că lucrul bine făcut are darul să convingă, iar cîteva dintre ideile rostite acolo ar trebui mai degrabă să îndemne la reflecţie. Procentul de promovaţi de 85% a fost considerat bun, dar despre media generală pe ţară (7,50) s-a spus că e o dovadă a "scăderii nivelului învăţămîntului". Am impresia că trăim în continuare în mitologia "calităţii învăţămîntului românesc", iar mass-media nu fac decît să menţină în vigoare prejudecăţi construite pe vremea comunismului. O medie pe ţară între 7 şi 8 este (în orice ţară) un rezultat bun: liceul trebuie să fie interesat de formarea indivizilor situaţi pe o medie intelectuală credibilă, nu de vîrfuri. Iar societatea democratică şi deschisă este una stratificată, în care, prin forţa împrejurărilor şi a naturii umane, vîrfurile reprezintă un procent mic. Sigur, nu strică să ai cît mai mulţi elevi ori oameni "de nota 10", dar consistenţa unei societăţi e dată de forţa clasei medii: vîrfurile se pierd nu doar cînd nu sînt ajutate, dar şi atunci cînd în urma lor nu "vine" o categorie de mijloc puternică. Şi nu mi se pare că, aşa cum se tot spune, "scăderea de performanţă se datorează reformei", ci dimpotrivă: cauza e faptul că reforma învăţămîntului s-a făcut cu întîrziere şi nu tocmai coerent. Pe de altă parte, schimbăr