Zana buna a lautarilor si a folclorului romanesc. Speranta Radulescu. Cercetator la Muzeul Taranului Roman"Stau si ma minunez, cum Dumnezeului reuseam sa astept eu trenul, singura cuc, la 12 noaptea, in gara din Gherla sau in carciuma din Targu-Carbunesti". Prezent pe coperta unui disc sau pe afisul u...
Zana buna a lautarilor si a folclorului romanesc
Speranta Radulescu
Cercetator la Muzeul Taranului Roman"Stau si ma minunez, cum Dumnezeului reuseam sa astept eu trenul, singura cuc, la 12 noaptea, in gara din Gherla sau in carciuma din Targu-Carbunesti"
Prezent pe coperta unui disc sau pe afisul unui concert, numele sau reprezinta o garantie a calitatii. De mai bine de 20 de ani, Speranta Radulescu scotoceste cu o pofta nebuna, cauta prin sate prafuite, prin colturi uitate de lume si scoate la lumina adevarate valori ale muzicii traditionale romanesti. Prin mainile sale au trecut Taraful Haiducilor din Clejani, Fanfara din Zece Prajini, Nicolae Pitis din Lapus si multi alti artisti, care mai apoi au uimit, prin concertele lor, o lume intreaga. Etnomuzicolog la Muzeul Taranului Roman, Speranta Radulescu continua sa realizeze discuri, sa organizeze concerte, sa descopere si sa promoveze noi artisti de valoare, sa publice articole si carti (una dintre acestea primind, in 1987, premiul Academiei Romane). Munca sa de salvare si promovare a muzicii traditionale naste veritabile sarbatori.
Din sat in sat, pe urmele lautarilor
- Doamna Radulescu, se vede ca lumina zilei ca faceti toata munca aceasta cu multa dragoste si daruire. De unde vine pasiunea dvs. pentru folclor, pentru muzica traditionala?
- Sa stiti ca nu a fost deloc dragoste la prima vedere. Dupa absolvirea Facultatii de Compozitie din cadrul Conservatorului, am fost repartizata la Institutul de Folclor, insa nu ma atragea deloc aceasta zona a muzicii s
