Romanii de pretutindeni credeau ca Sfintul Mare Mucenic Procopie protejeaza oamenii de grindina, foc, oparire cu apa fiarta. El fereste holdele de pirjolul soarelui si de vijelii. O legenda in care este pomenit acest sfint vorbeste despre nenorocirea care i s-a intimplat unui mosier pentru ca nu i-a respectat ziua prin repaus Totdeauna pe 8 iulie crestinii ortodocsi il sarbatoresc pe Sfintul Mare Mucenic Procopie. In Moldova "Pricupul" sau ''Pricopul" este o sarbatoare populara dedicata reprezentarii mitice, cu acelasi nume, care sau coace cerealele semanate primavara si le ocroteste de grindina si vijelie. Aceasta credinta se pastra si in Muntenia, Oltenia Transilvania si Bucovina. Oamenii erau convinsi ca, in cazul in care nu se respecta ziua Sfintului Procopie, acesta trimitea asupra cimpurilor arsita, uscind cerealele inainte de a rodi. In Moldova el se serba drept multumire pentru bunatatea de care se zicea ca dadea dovada, purtind grija deosebita oamenilor care munceau cimpul. Poporul povesteste ca Pricopul "face sa dea in copt'' semanaturile de primavara cum ar fi griul, secara, orzul si ovazul. Atit Tudor Pamfile cit si C.D. Gheorghiu afirmau ca sfintul, in momentele sale de suparare, este capabil sa arda fara mila semanaturile, care ''mai intii palesc si apoi se usuca, avind boabele nedezvoltate si crude''. Oltenii considerau ca Sfintul Procopie are puterea de a arde boabele de grindina inainte ca acestea sa ajunga pe pamint si sa strice semanaturile. Atit oltenii, moldovenii cit si bucovinenii il sarbatoresc mai ales pentru ca protejeaza cinepa de grindina. Romanii din Bucovina credeau ca, daca acest mucenic era serbat prin repaos, el pazea oamenii de foc sau oparire cu apa fiarta. In Hunedoara crestinii spuneau ca Sfintul Mare Mucenic Procopie trebuie sarbatorit nu doar pentru ca avea grija sa nu se abata asupra lumii piatra sau gheata, ci si