Turturica. O zi de vara obisnuita, cu o atmosfera calda si linistita. Am iesit in curte, bucurandu-ma de razele mai mult decat darnice ale astrului incandescent. O usoara lancezeala stapanea pretutindeni, in universul peste care se rasturnase creuzetul cu aur topit. In linistea care trona stapana, un...
Turturica
O zi de vara obisnuita, cu o atmosfera calda si linistita. Am iesit in curte, bucurandu-ma de razele mai mult decat darnice ale astrului incandescent. O usoara lancezeala stapanea pretutindeni, in universul peste care se rasturnase creuzetul cu aur topit. In linistea care trona stapana, un zgomot neobisnuit mi-a atras atentia. Parca o bataie de aripi, parca niste lovituri, niste zgomote harjaite. Mi-am indreptat pasii catre sursa acestora si m-am oprit mirata. In curte, jos, pe pamant, langa bolta de vie, o turturica se zbatea: lovea pamantul cu aripile, se rasucea in loc, parca la un pas de moarte. O fi bolnava sau poate ranita? M-am apropiat sa o prind, sa o ajut cumva. Pe moment, nu a dat semn de teama continuand sa se invarta in loc, dar cand m-am apropiat mai mult, a zburat pe bolta de vie. Uimitoare, vioiciunea cu care a zburat! Nu se potrivea deloc cu ideea ca ar fi fost bolnava sau ranita. M-am oprit pe loc, mirata, privind-o in timp ce si ea ma privea de sus, fara teama. Contrariata, m-am intors sa plec. Nu am facut doi pasi si in urma mea am auzit acelasi zgomot. Fiori reci mi-au trecut pe spate. M-am intors intrigata si am inlemnit. Imi vajaia capul. Jos, pe pamant, ca intr-un ritual, turturica se zbatea atintindu-ma insa cu o privire vie. N-am putut sa mai fac nici un pas, privind fara sa inteleg. Ce se intampla? Cateva secunde lungi, cu mintea fierband, am incercat sa gasesc cheia misterului. Un fasait de frunze venind dintre butucii de vie m-a trezit din uluirea in care cazusem. Tacticos, cu mare grija sa nu alunece, de p
