In Beica de Sus, la un pahar de vorba si o tara de politica. "In tara asta, rade dracu" de porumbel si zice ca e cioara". Grindina, cucuruz si somaj Duminica, in sarbatoare, cand vremea permite si nu se napusteste spre oameni, barbatii din Beica de Sus se aduna in parculetul din fata crasmei la o part...
In Beica de Sus, la un pahar de vorba si o tara de politica
"In tara asta, rade dracu" de porumbel si zice ca e cioara"
Grindina, cucuruz si somaj Duminica, in sarbatoare, cand vremea permite si nu se napusteste spre oameni, barbatii din Beica de Sus se aduna in parculetul din fata crasmei la o partida de carti si, eventual, o bere: sat muresean in coasta Reghinului.
Asezati pe ambele parti ale unei mese de brad, cu nelipsitele lor palarii de pai pe cap si nu tocmai vorbareti, izbesc cu sete cartile unguresti de lemnul proaspat rindeluit al mesei, icnind victorios, intr-o limba mai putin accesibila neinitiatului: "Bica, ni!... Patru craiu... Ghinda". Jocul se numeste "Filci", un fel de septica, in care nimeni nu castiga si nimeni nu pierde. E cumva ca la Olimpiada - important e sa participi si sa rezisti pana seara, cand jocul se gata, din pricina de iluminare nocturna.
Cu berea cuvenita in mana, ma asez intr-un colt, in timp ce jucatorii se fac a nu ma observa, spionandu-ma cu coada ochiului si dand cu presupusul (al cui o fi?). Trecuti bine de 50 de ani, invart cartile cu dexteritate si cu exclamatii specifice: "Ales-bules", "Kaputt".
Oameni linistiti, ardeleni tipiriti si molcomi la vorba, beicenii nu se intind la povesti. Prefera propozitia scurta, cu subiect si predicat. Mai rar, ici-colo, cate un complement direct. Bruma de suspiciune dispare, cand afla ca sunt ziarist si le arat "Formula As".
Berea cu care ii cinstesc ne apropie si le dezleaga partial limbile. Nu e rau, dar se putea si mai bine. Recolta se
