Pentru cititorul specializat sau pentru cei din domeniul umanioarelor, o revista prestigioasa precum The Times Literary Supplement (TLS) nu poate trece decit drept rasfat intelectual. Si asta mai cu seama in spatiul sud-est european, unde multe dintre hebdomadarele sau revistele literare (bi)lunare respira un aer vetust, de cultura moarta, amalgamind (in ciuda carui fapt si cu ce scop?) rafinamentul artistic cu calitatea indoielnica.
Numarul 5125 al TLS este dedicat mai intii poetului rus Joseph Brodsky si virtutilor versurilor sale in limba engleza. Titlul dat de Lachlan Mackinnon articolului sau, A Break from Dulness, merge subtil in directia recunoasterii lui Brodsky drept cel mai disputat si, totodata, cel mai mare poet postbelic, ucenic la scoala Marinei Tvetaeva si influentat de poezia lui Osip Mandelstam, a carui identitate, hibrida, s-a construit gradual prin traduceri in engleza, dar, mai ales, printr-un eveniment de marca – celebrarea alegerii lui Bill Clinton din 1992.
Sectiunea Poezie a revistei ne retine atentia si prin doua reevaluari: cea a lui Mark Akenside, al carui poem, The Pleasures of Imagination, aparut neterminat in 1772, imbina stiinta cu poezia, intr-un veritabil context de secol XVIII, cind „fluiditatea termenului stiinta inceteaza a mai fi un sinonim pentru cunoastere“ si a lui John Milton – rebelul puritan vazut de Daniel Swift prin prisma biografiei – pentru care politicul a dezvoltat poeticul, iar viata opera. Il mentionam aici, de dragul cronologiei, si pe poetul contemporan Mark Ford ce l-a avut ca mentor pe John Ashbery, pendulind in poezie intre satira sociala si relatarea esecurilor erotice.
Din domeniul artei vine cel de-al doilea titlu principal al editiei. Este vorba despre Arte Povera (Arta saraca), punctul culminant al filiatiei artistilor italieni cu noua mass-media, curent inceput de futuristi si con
