Vizita la Versoix a preşedintelui Iliescu n-a stîrnit mari comentarii în mass media autohtone. Pentru a nu se declara surprinse pe picior greşit, presa, radioul şi televiziunea au preferat să prezinte această vizită drept rezultatul unei invitaţii ad-hoc a Regelui către preşedintele Iliescu, la aflarea veştii că acesta din urmă ia parte la Forumul de la Crans Montana. Iar preşedintele Iliescu n-a zis nu, fiindcă tot avea cîteva ore libere, şi a dat o fugă, discret, la Versoix. Asta cel puţin potrivit relatărilor din mass media de la noi.

Chiar dacă s-a desfăşurat departe de ochii şi urechile presei această vizită nu e mai puţin importantă şi, după părerea mea, ea a fost stabilită în prealabil, nu într-un schimb de telefoane în Elveţia. Faptul că şi de această dată Regele Mihai şi preşedintele Iliescu au preferat ca presa să nu fie implicată nu cred că înseamnă că întîlnirea lor, în care prefer să văd o primire a dlui Iliescu la Versoix, a fost una în care s-au discutat mari secrete şi unde s-au pus la cale strategii despre care n-ar fi fost bine ca ziariştii să aibă informaţii.

Importanţa acestei vizite se cuvine privită în sine. Prin invitaţia pe care i-a adresat-o dlui Iliescu, Regele a transmis un mesaj implicit în România. La rîndul său, preşedintele Iliescu, dînd curs acestei invitaţii, a oferit propriul său mesaj, fără cuvinte, dar greu de semnificaţii.

Dacă nu mă înşel, mesajul Regelui ar fi acela că reconcilierea sa cu dl Iliescu nu ţine numai de vizita sa istorică la Bucureşti, cu întîlnirile de la Cotroceni şi de la Palatul Elisabeta cu actualul şef al statului, ci e un proces în desfăşurare, în care normalizarea are acelaşi sens şi la Versoix, la Curtea Regelui, nu numai la Bucureşti. Iar această normalizare a trecut de stadiul imaginilor pentru presă, cum s-a întîmplat la Bucureşti. Şi cum în Elveţia regele nu se bucură de atenţ