Un recent comunicat al firmei care asigură contabilitatea Internetului ne anunţă că reţeaua se apropie cu paşi repezi de un nou prag: cinci sute de milioane de utilizatori.
Spre deosebire de majoritatea cifrelor care ne asaltează în fiecare zi, aceasta este o statistică relevantă. Dacă un milion de maşini înmatriculate în Bucureşti este foarte departe de a însemna un autoturism la fiecare doi locuitori, din simplul motiv că un cetăţean înstărit poate avea trei-patru, iar o firmă zeci sau chiar sute de autovehicule, în schimb este foarte puţin probabil ca un utilizator de Internet să se fi înregistrat de mai multe ori.
Pe de altă parte, este nesemnificativ faptul că eşti legat la reţea acasă, la serviciu sau, ocazional, la un Internet-café. Important este că, în prezent, un pămîntean din 13 are acces la serviciile Internet. Cifra este cu atît mai năucitoare cu cît există largi zone ale Terrei în care majoritatea populaţiei n-a văzut niciodată un calculator, ceea ce înseamnă că în ţările industrializate proporţia este mult mai mare - de altfel, 40 la sută dintre cei peste 450 de milioane de utilizatori sînt rezidenţi în America de Nord.
Dacă în alte domenii sîntem încă departe de lumea civilizată, în ceea ce priveşte utilizarea calculatoarelor România nu mai stă chiar aşa de rău. Nu vreau să intru acum în detalii, încercînd o evaluare a poziţiei în care am fi putut să ne aflăm - mult mai avansată decît cea atinsă. Dar este de mult un fapt acela că, plătind pentru o oră de acces, în cel mai rău caz, preţul unui pachet de ţigări, românii - măcar cei din mediul urban - au ajuns să aibă deschise porţile către un volum de informaţii care, în urmă cu doar cîţiva ani, nu numai că le era inaccesibil, dar despre care nici măcar nu ştiau că există.
Din nefericire, cei mai mulţi dintre ei nu ştiu nici acum că a devenit absurd să pierzi zile între
