Dupa Ungaria, Moldova si Ucraina, diplomatia romaneasca a tinut sa dea replica si departamentului de stat al SUA. Este aceasta o "politica demna" de integrare in UE si NATO, cum a promis PSD in alegeri, sau o succesiune de gafe diplomatice? Diferendul diplomatic cu Ucraina, legat de disputa asupra zonei de linga Insula Serpilor, relatiile tensionate cu Moldova, dar mai ales cu Ungaria pe marginea legii statutului maghiarilor, fac din Romania un caz dificil pentru momentul Praga. Una dintre conditiile admiterii in NATO este relatia excelenta cu vecinii pe care trebuie sa le aiba statele candidate. Un scurt bilant diplomatic al ultimelor luni plaseaza Romania pe o pozitie conflictuala nu numai cu state vecine, cum ar fi Moldova, Ucraina si Ungaria, dar si cu departamentul de stat al SUA. In est, la diferendul diplomatic cu Ucraina, legat de exploatarea zacamintelor de petrol din Marea Neagra si de disputa teritoriala asupra Insulei Serpilor, se adauga cel cu Moldova, dupa declaratia presedintelui Ion Iliescu, sustinuta de premierul Adriana Nastase, potrivit careia Moldova ar fi un "al doilea stat romanesc". La vest, neintelegerile cu Ungaria au depasit temele strict diplomatice, mai ales dupa Ministrul de Externe Mircea Geoana, dar si premierul sau presedintele au reafirmat in mod categoric intentia Romaniei de a impiedica aplicarea legii statutului maghiarilor in Romania. Alaltaieri a urmat un comunicat al MAE, fara precedent in vehementa sa, la adresa unui raport al departamentului de stat al SUA referitor la traficul cu fiinte umane, in care se arata ca Romania este principalul actor din regiune in domeniu. In reactia extrem de virulenta venita de la MAE se arata ca s-a luat "nota cu surprindere" de evaluarile negative la adresa Romaniei din raportul emis recent de Departamentul de Stat al SUA si considera ca acesta "afecteaza insasi credibilitatea initiativelor si