Presedinta Oficiului federal pentru administrarea dosarelor securitatii est-germane (Stasi), Marianne Birthler, a fost somata printr-o scrisoare ultimativa semnata de ministrul german de interne, Otto Schily, sa nu mai admita presei consultarea dosarelor intocmite de politia politica unor persoane publice fara aprobarea celor in cauza. Acest ultimatum a expirat luni 9 iulie, la ora 12. Marianne Birthler s-a grabit sa-i raspunda zelosului ministru respingind atit incercarea acestuia de a se amesteca in treburile unui oficiu autonom, cit si tonul autoritar al somatiei.

Cearta care mocneste de citeva luni, privind folosirea informatiilor cuprinse in dosarele unor personalitati publice, a ajuns acum intr-o faza acuta. Disputa s-a accentuat in ultimul timp din cauza faptului ca fostul cancelar Helmut Kohl a reusit, cu ajutorul unei decizii judecatoresti, sa stopeze – deocamdata – publicarea dosarului sau intocmit de Stasi. Pe de alta parte, controversele iscate in jurul unei carti publicate de istoricul Hubertus Knabe au ascutit controversele privind folosirea dosarelor. Dezvaluirile vizind colaborarea activa sau pasiva a unor personalitati influente vest-germane cu organele Stasi au fost insotite de cererea de modificare a legii dosarelor. Unii comentatori au sustinut ca dezvaluirile lui Hubertus Knabe si opozitia lui Kohl ar fi fost un soi de semnal de alarma pentru o parte a clasei politice vest-germane. Daca pina acum dezvaluirile cuprinse in dosarele Stasi nu i-au afectat pe cei din Vest, acum au inceput sa fie date publicitatii tot mai multe informatii din care transpare gradul de complicitate al unor personalitati occidentale cu autoritatile estice.

Desigur, cazul lui Helmut Kohl se deosebeste de altele. Kohl a invocat mereu dreptul la protectia sferei private. Dosarul lui Kohl cuprinde numeroase protocoale ale unor convorbiri telefonice i