Pe strada Sf. Andrei, la numarul 6, exista un cuib al vrajitoarelor. Contra cost, mama si fiica au dezlegat cununii, au scos argintul viu din oameni, au vindecat de "hipotenta", au stat de vorba cu spirite sau umbre la margine de lac vrajit. Cartile lor au descifrat viitorul la "politisti, procurori sau de la Primarie", s-a mindrit cu clientii sai Margareta. Daca in urma cu sute de ani, pentru aceste vorbe, femeile ar fi fost arse pe rug, considerate ca fiind unelte ale Diavolului, astazi ele sint asaltate de clienti in speranta ca viitorul le-ar aduce ceva mai bun. "Stau in casa asta de 27 de ani si nu am par in cap cite vraji am desfacut", si-a contabilizat Margareta activitatea. Are 58 de ani si sustine ca harul a fost mostenit de la bunica ei, Joita. Statutul de vrajitoare i-a fost mostenit de fiica ei Aurelia Ardeleanca, iar in vizor mai are o nepoata din Pacuret. Harul si puterea unei vrajitoare se transmit doar la femei pentru ca "femeile sint mai destepte si au putere mai mare decit barbatii la vraji", sustine Margareta. In casa vrajitoarelor sta si fiica ei, Aurelia Ardeleanca, dar aceasta este plecata momentan in strainatate. Margareta a descoperit ca este buna de vrajitorie la virsta de 12 ani. Bunica ei a pus-o sa descinte si vorbele ei au avut succesul scontat. "Prima vraja pe care am facut-o a fost cu o fata de 19 ani, foarte frumoasa, dar care avea probleme cu sotul ei, de despartire. Dupa doua saptamini i-am unit in dragoste", a povestit Margareta cum si-a inceput cariera. Cind bunica ei a vazut ca are o urmasa, pentru a nu se pierde harul, a incheiat un contract. "Cu martori, bunica mi-a transmis harul, puterile si descintecele si m-a numit vrajitoare dupa ce am semnat actul", a spus Margareta. Ea a mai precizat ca numai un asemenea contract, incheiat de o vrajitoare "adevarata" asigura respectul si statutul unei noi membre in clan. Acelasi lucru l-a